01Ce este crop factor-ul, într-un singur paragraf
Un obiectiv proiectează o imagine circulară. În spatele lui stă un senzor care înregistrează din cercul acela un dreptunghi. Un dreptunghi mai mic înregistrează mai puțin din cerc, deci poza pare mai apropiată, deși nimic nu s-a schimbat la obiectiv. Crop factor-ul este doar raportul dintre diagonala full frame și diagonala acelui format, iar înmulțind distanța ta focală cu el afli ce obiectiv full frame ar fi încadrat aceeași poză. Un 50mm pe Micro Four Thirds încadrează ca un 100mm pe full frame. Obiectivul este tot un 50mm; adună lumină tot ca un 50mm; doar că vede mai puțin.
02Partea care provoacă toate certurile: diafragma
Două afirmații adevărate care sună contradictoriu. Prima: f/2.8 este f/2.8 pe orice format. Exponometrul tău nu știe și nu-i pasă ce senzor e în spatele obiectivului, iar expunerea este identică. Oricine îți spune să „corectezi” expunerea pentru crop factor greșește.
A doua: pentru aceeași încadrare, un senzor mai mic se comportă ca o diafragmă mai lentă la profunzimea de câmp și la zgomot. Înmulțește atât distanța focală, cât și numărul f cu crop factor-ul și obții combinația full frame care produce aceeași fotografie, atât ca încadrare, cât și ca separare a fundalului. Așa că 25mm f/1.8 pe Micro Four Thirds îți dă poza pe care o dă un 50mm f/3.6 pe full frame. Ambele afirmații sunt valabile în același timp pentru că răspund la întrebări diferite: una privește expunerea pe unitatea de suprafață, cealaltă lumina totală adunată pe tot cadrul.
03Ce îți spune de fapt coloana cu suprafața
Cea mai utilă cifră din tabelul de mai sus este suprafața relativ la full frame, pentru că suprafața senzorului este cea care determină performanța la lumină slabă mult mai mult decât numărul de megapixeli. Un senzor full frame adună de aproximativ 2.3 ori mai multă lumină decât unul APS-C și de patru ori mai multă decât unul Micro Four Thirds, la aceeași încadrare și diafragmă, ceea ce înseamnă aproximativ o treaptă și, respectiv, două trepte de avantaj la zgomot. Aceasta este versiunea sinceră a afirmației „full frame e mai bun la lumină slabă” și valorează cam o treaptă ISO pentru fiecare treaptă de crop.
Funcționează și în sens invers. Fotografii de peisaj și de faună sălbatică vor adesea mai multă profunzime de câmp, nu mai puțină, iar un corp Micro Four Thirds le dă două trepte în plus gratis, într-o combinație de corp și obiectiv care cântărește jumătate. Un 300mm f/4 pe Micro Four Thirds încadrează ca un 600mm și încape în buzunarul de la geacă. Nu există format care să câștige la toate.
04Întrebări frecvente
Nu. f/2.8 la 1/200 și ISO 400 este aceeași expunere pe orice format. Crop factor-ul afectează încadrarea, profunzimea de câmp și lumina totală adunată pe cadru, niciodată citirea exponometrului.
Cam de 2.3 ori suprafața, față de un senzor APS-C de 23.5x15.6mm, și de aproximativ 2.6 ori față de versiunea Canon de 22.3x14.9mm. Asta înseamnă aproximativ o treaptă și un sfert de avantaj la captarea luminii, la aceeași încadrare.
Decizii istorice de producție, nimic mai mult. Canon s-a oprit la 22.3x14.9mm pentru un crop de 1.6x, în timp ce Sony, Nikon, Fujifilm și Pentax folosesc aproximativ 23.5x15.6mm pentru 1.53x. E o diferență mică, dar schimbă fiecare cifră de echivalență, motiv pentru care ambele sunt listate separat aici.
Formatul mediu digital, ca la Fujifilm GFX și Hasselblad, are 44x33mm: aproximativ 1.7x suprafața full frame. Real, dar departe de cadrul de film de 6x7cm pe care îl evocă numele. Trecerea de la APS-C la full frame e un salt mai mare decât cea de la full frame la formatul mediu digital.